Am fost si eu, aseara, la Balan.unu, spectacolul regizat, produs, interpretat, criticat (în bine si rau) de unicul Robert Balan.....În Club A am avut parte de o ora întreaga de cuvinte, sunete, atitudini, talente de semnatura Robert Balan, într-un fel de stand up comedy cu trecere dintr-o parte în alta a absurdului.
De la situatii cu trimitere clara la Eugene Ionesco si a sa Cântareata cheala la actualul absurd tip Otv, de la Harry Potter la bârfe asupra unor vedete locale, de la urlete nespecifice lui Ricky Martin la cosite blonde a la Ileana Cosânzeana cu tenta de Anastacia, de la fotbal la îngenuncherea în fata unui Dumnezeu cu nume de statie de metrou. Plus câteva stiri din sport si o urma de oieri parveniti. În doua cuvinte – Robert Balan.
O ora în care multi-personajul mizeaza pe forta adunata a tuturor mediocritatilor sale. Închegate sub cupola spectacolului, momentele uneori de slaba inspiratie, prind sensul de coada. De fapt, tot ce face Balan pe scena ar trebui sa ne provoace plânsul, mai degraba decât râsul – genul acesta de performance si întreaga idee, fiind provocate de situatia de jale în care se afla societatea noastra fata în fata cu mass media. Daca nu e interesant ca Balan si-a cumparat bicicleta, de ce ar trebui sa fi auzit alte asemenea stiri cu valoare nula?
O ora întreaga este totusi mult sa-l asculti pe Balan, chiar daca personajele vedete schimonosite îsi gasesc locul într-un natural al jocului actoricesc....balan este o anti-vedeta care-si doreste, totusi, fara timiditate, locul în galeria stelelor. Atuul lui este exact absurdul situatiei, dar textul nu se ridica la înaltimea contextului. Ne face sa râdem printre dinti. Nu ne afecteaza, însa, cu desavârsire....
Maria Balabaş
Difuzat în cadrul emsiunii Dimineata crossover de la Radio Romania Cultural.
Adică ne-a dat mai demult, dar abia acu am reusit sa depăşim deja legendara noastră lene ancestrală şi am reuşit să punem o poză peste fişierul audio. (Această operaţiune complicată :) a fost necesară pentru că pe blogger nu se pot încărca chestii audio.)
Reportaj de Diana Joicaliuc, difuzat la "Expresul de seară" şi "Espresso" de pe Radio Romania Cultural.
Draga jurnalule,
trebuie sa iti spun ca ma boicoteaza toti astia, care a pus la cale o conspiratie, care trebuia sa fie universala dar n-a mai fost pentru ca brad pit si angelina a zis ca n-are timp ca tre sa aibe grija de cei 6 puradei, si care acum e doar romaneasca, in care e toate vedetle astea si toti actorii, care nu vrea ca eu sa ma dau in spectacol pentru ca sa nu le suflu painea de la gura si ca sa descopere lumea ca eu sunt o mai vedeta decat ei. Si toti astia a zis ca trebuie neaparat sa ma imbolnavesc, adica sa racesc, ca sa nu mai pot sa le demostrez la oameni ca sunt chiar vedeta de vedeta si m-a trimis la film. adica mi-a bagat in creieri ganduri cu cipuri de alea de ale lor si a zis sa ma duc la film la scala si io am crezut gandurile. Ele zicea ca e bine sa ma duc la scala, pentru ca e casi cum ar fi incognito, ca n-o sa ma recunoasca nimeni si nimeni n-o sa imi ceara sa le dau autograf sau sa vrea sa se pozeze cu mine. Si aici gandurile a avut dreptate ca nu m-a recunoscut nimeni ca toata lumea statea cu capul in jos, cat mai bagat in haina pe care avea pe ei. Nu pentru ca era rusine, ci pentru ca era frig, cre ca mai frig ca afara si lumea sa ferea sa nu raceasca si nu avea timp sa ma vada pe mine cat de mare vedeta sunt eu. Si nu stiu daca ailalti din sala a racit si ei, da la mine conspiratia nationala (care trebuia sa fie universala)a mers si am racit si acum tre sa stau in pat si sa iau pastile ca sa nu mai pot sa ma dau in spectacol si sa nu le fur painea de la gura copiilor lor.
Al tau, Balan
Expoziţia lui Gamarţ, în cadrul căreia s-a jucat şi genialul spectacol "bălan.unu", e aproape de final. Dar, până sâmbătă, mai sunt încă 3 chestii care chiar merită văzute. Iată şi câteva articole despre evenimentele din cadrul expoziţiei în care se pomeneşte, evident şi de extraordinarul nostru show.
O seara speciala a fost dedicata reprezentatiei oferite de regizorul si actorul Robert Balan, o combinatie intre stand-up si teatru. "Spectacolul s-a nascut din niste prosteli de ale mele prin casa.Oamenii vor sa se distreze, dar m-am gandit ca pot face acest lucru si un pic mai inteligent". Continuarea in ZIUA de azi.
Performance? Stand-up comedy? Actorul face de toate, de la imitari de personalitati si travestiuri pana la manele-karaoke si streaptease. Restul in Romania Libera
Ne-a pomenit si EVZ si Adevarul
La Birou: Teiul Doamnei 96. O harta gasiti aici
Dragă jurnalule,
Trebuie să îţi mărturisesc că acum chiar sunt vedetă. Mare vedetă. Adică în sfîrşit s-a întîmplat. M-a recunoscut oamenii pe stradă. Adică eram la colţu blocului ăla pe lânga care trebuie s-o iau atunci când o iau la dreapta ca să ajung la blocu meu, adică acolo unde se adună băieţii seara să se dea cu scuterul şi să mănânce seminţe. Şi unu dintre ei (dintre băieţi,da erau şi câteva fete acolo) a zis: "Mă ăsta nu-i ăla?" Şi io m-am bucurat.
Dar am plecat repede de acolo, că dacă mă confunda şi de fapt vroia să mă bată.
Te pup jurnalule,
Bălan
bălan.unu
de Robert Bălan (cu două „ştiri” de Elena Vlădăreanu şi consultanţă fotbalistică din partea lui Matei Florian)
cu: Robert Bălan
voce: Elena Vlădăreanu
asistent de regie: Adrian Nistorescu
advisori: Elena Vlădăreanu, Matei Florian
asistenţă tehnică: Adrian Nistorescu
regia: Robert Bălan
producator: Robert Bălan
gen: mai mult comic (dacă îmi ies poantele şi nu am prea mari emoţii)
durata: aproximativ 1 h (depinde de inspiratia de moment)
Bloguri d'ale mele
Categories
- altii despre mine (11)
- f.a.q. (11)
- jurnal de vedetă (8)
- news (16)
- next (1)
- next show (5)
- promo (10)
- siviuri (4)
- surse de inspiratie (7)
M-am născut de Ziua Femeii în 1979. După 12 ani în care i-am încântat cu talentul meu artistic pe colegi şi pe profesori, am ajuns, într-un final, la o facultate de actorie. N-am petrecut acolo decât un an şi jumătate. Fiind şi foarte talentat şi foarte deştept, am intrat la regie, unde am stat 5 ani încheiaţi. După ce mi-am dat licenţa, cu un spectacol în care am jucat tot eu şi rolul principal, spectacol făcut după un text tradus tot de mine („Frankie e ok, Peggy e fată bună şi casa e mişto!” de Martin Cicvak), n-am mai făcut mare lucru. N-ar fi de menţionat decât vreo două lansări de carte mai acătării, neşte întâmplări la Teatrul Desant şi „Monologurile vaginului”, care, chiar dacă era făcut cu actriţe neprofesioniste, a ieşit foarte mişto. Zic io. În rest, am activat în câmpul muncii, mai întâi pe funcţia de inspector la Protecţia Copilului, apoi ca redactor la Averea, Newsin şi Gândul. De-a lungul vremurilor au mai beneficiat de extraordinarul meu talent: Dilema (pe când nu se învechise), Observator Cultural şi Metropotam. Momentan sunt liber-profesionist, adică şomer. Mai scriu la Suplimentul de Cultură şi înjur spectacole de teatru în Timpul Liber (suplementul de la România Liberă).
Robert Bălan