Oricât ar părea de ciudat, răspunsul este: nu prea. Invocă tot timpul scuze de genul: "trebuie să mă duc la serviciu" sau "azi mă duc să plătesc lumina" sau "nu pot acum pentru că nu mai are motanul mâncare". Dar pe lângă aceste scuze, hai să le zicem "serioase", mai frecvente sunt cele de genul: "acum n-am chef", "mă duc la bere", "mi-e somn" şi bineînţeles celebra "n-am chef de spectacolul ăsta de rahat". Din cauza neseriozităţii actorului, finalizarea spectacolului a fost amânată foarte mult. Putea fi gata astă primăvară. Aproape că a trecut vara şi "balan.unu" tot nu e gata...
P.S. Aceasta a fost o întrebare adresată nouă de Silvia, căreia dorim să îi mulţumim pe această cale. Şi tu ne poţi inoportuna cu o întrebare. Dacă avem un răspuns îţi răspundem...
bălan.unu
de Robert Bălan (cu două „ştiri” de Elena Vlădăreanu şi consultanţă fotbalistică din partea lui Matei Florian)
cu: Robert Bălan
voce: Elena Vlădăreanu
asistent de regie: Adrian Nistorescu
advisori: Elena Vlădăreanu, Matei Florian
asistenţă tehnică: Adrian Nistorescu
regia: Robert Bălan
producator: Robert Bălan
gen: mai mult comic (dacă îmi ies poantele şi nu am prea mari emoţii)
durata: aproximativ 1 h (depinde de inspiratia de moment)
Archives
-
▼
2008
(43)
- ► septembrie (5)
-
▼
august
(17)
- Este balan paranoic?
- Surse de inspiraţie 3
- CV-ul meu de şcoler
- Surse de inspiraţie 2
- Îţi vine actorul la repetiţii ?
- De ce joc eu ?
- Se cauta cruce de manelist !!!
- De ce se cheamă aşa? Alt titlu mai bun n-ai găsit?
- Cea mai recentă ispravă cu caracter artistic ( sau...
- Ce fac dacă nu îmi place acest blog?
- Ce fac dacă îmi place acest blog?
- Surse de inspiratie 1
- Despre ce este vorba în "balan.unu" ?
- Cine este, dom'le, acest Robert Bălan?
- Caseta tehnică
- Unde şi când pot vedea spectacolul "balan.unu"?
- Ce este balan.unu?
Bloguri d'ale mele
Categories
- altii despre mine (11)
- f.a.q. (11)
- jurnal de vedetă (8)
- news (16)
- next (1)
- next show (5)
- promo (10)
- siviuri (4)
- surse de inspiratie (7)
M-am născut de Ziua Femeii în 1979. După 12 ani în care i-am încântat cu talentul meu artistic pe colegi şi pe profesori, am ajuns, într-un final, la o facultate de actorie. N-am petrecut acolo decât un an şi jumătate. Fiind şi foarte talentat şi foarte deştept, am intrat la regie, unde am stat 5 ani încheiaţi. După ce mi-am dat licenţa, cu un spectacol în care am jucat tot eu şi rolul principal, spectacol făcut după un text tradus tot de mine („Frankie e ok, Peggy e fată bună şi casa e mişto!” de Martin Cicvak), n-am mai făcut mare lucru. N-ar fi de menţionat decât vreo două lansări de carte mai acătării, neşte întâmplări la Teatrul Desant şi „Monologurile vaginului”, care, chiar dacă era făcut cu actriţe neprofesioniste, a ieşit foarte mişto. Zic io. În rest, am activat în câmpul muncii, mai întâi pe funcţia de inspector la Protecţia Copilului, apoi ca redactor la Averea, Newsin şi Gândul. De-a lungul vremurilor au mai beneficiat de extraordinarul meu talent: Dilema (pe când nu se învechise), Observator Cultural şi Metropotam. Momentan sunt liber-profesionist, adică şomer. Mai scriu la Suplimentul de Cultură şi înjur spectacole de teatru în Timpul Liber (suplementul de la România Liberă).
Robert Bălan
4 comentarii